Nu am să înțeleg niciodată cum poți crede ca un stand expozițional standard va atrage atenția vizitatorilor unui târg, în condițiile în care acesta se plimbă pe culoare cu 5Km/h încercând să afle ultimele noutăți. Pentru mine, când merg la un astfel de târg totul se rezumă la ……same, same, boring. Argumentația din spatele unei astfel de alegeri este mai întotdeauna aceeași, dar asta nu înseamnă că o înțeleg. Da, ai cheltuit bani pentru a închiria spațiul (invizibil pentru vizitator), ai cheltuit bani pentru a aduce materiale la exoziție (invizibil pentru vizitator), ai adus personal la târg scoțându-l din producție (invizibil pentru vizitator) – înțelegi unde bat?. Singurul lucru după care vizitatorii te judecă este imaginea standului tău. Este natura umană, iar proverbul “Nu judeca după aparențe” nu se aplică aici!
Bugetul este un subiect sensibil mai ales pentru companiile mici, care fiind mai atente la bugetul lor cad în păcatul de a nu ține cont de regula de aur 80:20. Este evident că ultimele 20 de procente fac diferența, atât asupra percepției cât și asupra întregii campanii.
Trezirea la realitate – Intră în pielea vizitatorului!
Te plimbi pe culoare, uitându-te în stânga și în dreapta. Tot ceea ce vezi sunt standuri identice, cu numele companiei deasupra și pliante așezate pe acelați frontdesk. În unele standuri mai vezi câte o plasmă, dar nimic nu îți atrage atenția. Toți expozanții au o ofertă pentru tine în timp ce tu te plimbi cu viteza luminii.
Ce face diferența dintre un stand si altul?
Simplu: aspectul și mesajul. Cei doi factori importanți pentru a atrage atenția audienței și pentru a face restul de 80% din investiție să merite. Nu este imposibil să pleci de la târg cu câteva cărți de vizită de la potențiali clienți dar îți va fi mult mai greu să îți promovezi imaginea. Absolut toate conversațiile cu potențialii clienți vor trebui să plece de la a îți promova brandul iar când ai doar câteva momente pentru a face asta trebuie sa fi un pic nebun să îți creezi singur un handicap.